Pictura artistului olandez Rembrandt van Rijn „The Batavian Conspiracy” sau „The Conspiracy of the Batavian Leader Julius Civilis”. Dimensiunea tabloului este de 196 x 309 cm, ulei pe pânză. Ca simbol al independenței și cetățeniei naționale olandeze, consiliul municipal Amsterdam a ales tema revoltei lui Bataw împotriva romanilor, o temă din istoria timpurie a olandezilor, pentru a decora galeria din jurul sălii de conferințe din primăria clasică recent construită.
De fapt, tabloul „The Conspiracy of Julius Civilis” este o compoziție istorică care îl înfățișează pe liderul tribului Batavian, care erau considerați strămoșii Olandei, care au ridicat poporul să se revolte împotriva Romei în secolul I. Acest subiect a fost propus cu cincizeci de ani înainte de Hugo Grotius, în urma povestirii lui Tacitus, pentru a consolida identitatea națională republicană. Eșantioanele corespunzătoare au fost deja prezentate în gravuri de Antonio Tempesta din tablourile lui Otto van Weens, probabil au fost exemple obligatorii pentru cele opt imagini necesare. Rembrandt a primit un ordin pentru „conspirație” în 1661, după moartea lui Govert Flink, care urma să completeze întregul ciclu.
În 1662, pictura lui Rembrandt a fost deja atârnată pe peretele de sud al galeriei, în luna august a acelui an a fost eliminată din cauza modificărilor prevăzute, iar apoi, probabil chiar de către Rembrandt, a fost vândută în stare decupată. Motivele devierii imaginii au rămas neclare; o comparație cu mostrele lui Tempesta și Veens sugerează că cazul a fost „o contradicție ireconciliabilă între graba Rembrandt pentru degenerare, una dintre cele mai profunde surse ale artei sale și glorificarea Renașterii”.
În orice caz, interpretarea lui Rembrandt despre conspirația din groapa sacră, în care „principalul și nobilul” adunat în jurul liderului batavian Julius Civilis, depune un jurământ solemn, este cu adevărat departe de idealizarea eroică. „Cererea jurământului barbar”, barbară în sensul inițial al cuvântului extraterestru și spontan, este prezentată de Rembrandt ca realitate imediată, ca adevăr viu al istoriei.
Rembrandt transmite ascensiunea și atmosfera unui arhaic, înghițit de o izbucnire revoluționară a violenței colective, neadornite, în creștere rapidă a elementelor. Această lucrare a fost, în același timp, înstrăinată ironic „antikartina” printre restaurarea și reacția din acea vreme. Rembrandt respectă strict complotul: Julius Civilis, cu un ochi, este îmbrăcat în haine vechi de burgundă care sporesc sunetul arhaic spontan al scenei.
Fața largă și nepoliticoasă a Civilisului exprimă o sălbăticie solemnă înălțată. De la imprudență la cotație, există un singur pas – în căldura luminii clipește brusc de-a lungul mesei. „Efectul luminii transformă jurământul în pictura lui Rembrandt într-un sacrament sacru.”
(1 votes, average: 5,00 out of 5)