Interiorul casei artistului de pe rue Carcel – Paul Gauguin

Interiorul casei artistului de pe rue Carcel   Paul Gauguin

Lucrarea dată este foarte semnificativă și neobișnuită. Această imagine se referă la începutul lucrării lui Gauguin. Aici nu vom găsi nici decorativitate, nici o relație specială cu culoarea, nici imagini plane – niciuna dintre principalele caracteristici stilistice ale picturii marelui Gauguin. Cu toate acestea, pânza indică o puternică contradicție cu tradițiile academice și entuziasmul pentru teoriile impresioniste.

„În casa din Karsel Street” vedem un complot neobișnuit, sau mai bine zis, tot ce se întâmplă este destul de obișnuit – cineva cântă muzică la pian sub îndrumarea strictă a unui bărbat atârnat peste un instrument, forma de prezentare a acestei scene este neobișnuită aici.

În prim plan, adică în centrul privitorului, Gauguin a decis să înfățișeze, în esență, un personaj secundar – o vază cu un buchet magnific. Pe baza aceluiași eveniment se dezvoltă în profunzimile imaginii. O astfel de extensie a obiectelor secundare este tehnica preferată a lui Edgar Degas.

Dar nu ar trebui să considerați lucrările timpurii ale lui Paul Gauguin doar ca o imitație a celor mai de seamă contemporani-impresioniști. Munca timpurie a viitorului maestru de renume mondial s-a remarcat prin originalitate și integritate.

Deci, în această pânză, o trăsătură distinctivă este lumina. Lumina strălucitoare, densă, care se revarsă de la prim plan, care se răspândește pe pânză, luminează masa, luminează încăperea, este acel mijloc de unire, datorită căreia imaginea devine completă.

Paleta pe care Gauguin a ales-o pentru această lucrare este, de asemenea, neobișnuită – acestea sunt tonuri calme, fără predominanța culorilor pure, pe care artistul se va baza în viitor.

Imaginea „Într-o casă de pe strada Karsel” este încă o muncă de amatori. Principalul câștig al Gauguin la acea vreme a fost unul dintre cele mai de renume schimburi din Paris, unde Gustave Arosa a adăugat Gauguin. La numai un an de la scrierea operei prezentate, după criza de schimb, Gauguin își face în sfârșit alegerea în favoarea picturii. Înlocuirea unui stil de viață calm și a câștigurilor stabile, pe calea spinoasă a artistului, complexă și inegală.