Vânătorii de zăpadă – Peter Bruegel

Vânătorii de zăpadă   Peter Bruegel

Aceasta este cea mai bună pictură din ciclul „Anotimpurile”, pictată în ulei pe o placă de lemn – o lucrare lirică, subtilă, plină de suflet.

Înaintea noastră este un peisaj spațios, orbitor de frumos.

Spre cel mai îndepărtat orizont, zona este îngropată în adâncuri moi de zăpadă, tăiate de o oglindă de gheață. Vânătorii cu un pachet de câini merg pe un deal înzăpezit, se întorc acasă de la vânătoare în sat. Vânătorii poartă vârfuri ascuțite și yagdtashi. În spatele unuia dintre ei se află o vulpe moartă. Vânătorii nu dispar, nu se dizolvă în peisajul vast. Figurile lor mari sunt îmbrăcate în haine de culoare verde închis și roșu-brun, care, pe fundalul zăpezii albe, dobândesc contururi neobișnuit de clare și devin maiestuoase. Zăpada a căzut recent: picioarele vânătorilor nu reușesc și lasă urme adânci în zăpadă.

În stânga se află hanul Ciobanului. Indicatorul îl arată pe patronul vânătorilor, Sfântul Hubert. Aici, un grup de oameni este ocupat cu o chestiune importantă: o femeie face un foc și trage cenușă, un țăran aruncă un foc de paie în foc. În apropiere este un copil, care se uită la foc și se lovește. Carcasa mistreților tocmai a fost fumată aici.

Deasupra dealului și copacilor, peste case și câmpie, peste oameni și munți – un cer chiar luminos de iarnă. Aerul pare nemișcat, parcă cristal.

Copacii goi înghețau în aerul înghețat, trunchiurile lor întunecate stau într-o secvență armonioasă. Ciorile stau pe crengi goale. Pasărea neagră pare înghețată pe zbor. Ca o cruce neagră, ea marchează locul din imaginea în care se întâlnesc munții și cerul.

Privind din deal, vedem: există un sat, iar în depărtare, la poalele munților, un castel. Acoperirea albă de zăpadă nu s-a ascuns, nu a ascuns diversitatea elementelor din peisaj. Câmpia este tăiată de râu, astfel încât curbele ei ascuțite sunt vizibile. Cerul se reflectă în râul înghețat, pâraie și bălți. Între bălți se întinde un drum care se îndreaptă spre depărtare. La stânga, la orizont, există o mare înghețată, pe malul său se află un oraș cu un turn înalt al bisericii și acoperișuri acoperite cu zăpadă. De-a lungul țărmului – bărci și nave înghețate în gheață.

Copiii se joacă pe bălți înlănțuite cu gheață verzuie. Un cer înnorat apare și un verde cenușiu.

Imaginea provoacă privitorului un sentiment de aer proaspăt de iarnă, un sentiment de vivacitate, prospețime și bucurie.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5,00 out of 5)