Val – Adolf Bouguereau

Val   Adolf Bouguereau

„Valul” este o expunere ușoară a nudității. Pictura a fost pictată în timpul dezvoltării altor opinii asupra lumii artei – academism, corespunzând criteriilor de bază ale raționalismului și senzualității autorului însuși. Acesta este un tablou finalizat perfect, cu participarea a două personaje – natura și o tânără.

Simbioza unică a elementelor „vii” neînsuflețite ale apei și corpul cald și tremurător al fetei este pictată cu culori reci. Trăsătura caracteristică a desenului lui Bouguereau despre natura umană a înzestrat în mod natural și sincer „Valul” cu acuratețe fotografică. Femeia sa cu un zâmbet jucăuș și proporții perfecte pentru natura bărbatului pare a fi dezafectată de natură.

Cu toate acestea, ar putea fi așa. Perspectiva eroinei este interesantă. Ca și cum ar fi fost salutată de cineva, fata s-a înghețat de fâșia de surf albastru, căutând înapoi o secundă despărțită. Atenția ei a fost atrasă doar cu o clipă în fața jocului elementelor, iar corpul ei era larg deschis în așteptarea unui val de frig. Abilitatea artistului „a lipit” un zâmbet pe buzele femeii, ceea ce nu era caracteristic școlii clasice de pictură.

Flirtând cu artista, flirtează cu restul umanității din generație în generație. În ciuda talentului lui Adolf Bouguereau de a scrie un om, elementul său nu este mai puțin talentat. Această apă cu un val răsturnat, țărmul cu nisip umed, o serie de alergări pe orizont sunt reale. Acesta captivează pânza cu minimalism și curățenie a texturii. Absența îngerilor „în plus”, accesorii, personaje suplimentare, săgeți și flăcări, care era tipic pentru comploturile baroce, simplifică percepția complotului. Bouguereau joacă strălucitor cu lumina.

Pânza conferă răcoare dimineții brizei în azurul culorilor și al acvamarinei. E frig. Singurul „dar” tulbură ochiul. Dinamica valurilor, o rafală de vânt, densitatea crestelor albastre trezește dorința de a descuraja părul femeii. Trebuiau să bată în curenții de aer, ca un stăpân, acoperindu-i chipul, căzându-i în ochi. Autorul nu a îndrăznit însă să combine energia vântului cu un șoc de castan de păr cret. A făcut-o mai grea, astfel „a tras” o clipă eroina din direcția brizei.