Tabloul „Sfânta Familie” sau „Madonna Benson” a fost pictat de artistul venețian Giorgione în perioada cuprinsă între 1500 și 1505. Sfânta Familie este, în termeni creștini, familia în care s-a născut Iisus Hristos, cercul cel mai apropiat al pruncului Isus ca un copil, inclusiv mama sa, Fecioara Maria și soțul ei, Iosif cel Născut.
Fecioară Maria, în creștinism, mama lui Iisus Hristos, care l-a conceput imaculat. Părinții Mariei – drepții Ioachim și Anna au fost fără copii până la bătrânețe. La 12 ani, Maria a făcut un jurământ de fecioară veșnică. Când Maria ajunge la vârsta adultă, este găsit soțul cel mai în vârstă al lui Iosif, care își respectă jurământul. În casa sa, Maria lucra la fire violet pentru perdeaua templului, în timpul învârtirii Buna Vestire.
După nașterea lui Isus Hristos, Maria fuge cu el și cu Iosif de la regele Irod în Egipt, iar după moartea lui Irod se întoarce la Nazaret. Maria este prezentă la Calvar și, potrivit tradiției creștine, în primul rând, Hristos îi apare după înviere. Conform unei versiuni, Maria a trăit în liniște în casa lui Ioan Teologul, pe care Hristos i-a poruncit să o adopte. După încheierea Mariei, adică separarea sufletului Mariei de trup, urmează o reuniune minunată și o ascensiune trupească la cer.
Iisus Hristos, conform doctrinei creștine tradiționale, Dumnezeu-om, îmbrăcând în unitatea „ipostatică” a personalității Sale toată plinătatea naturii divine și specificul naturii umane; într-o singură persoană, Dumnezeu, Fiul, Logosul, „neavând nici începutul zilelor, nici sfârșitul vieții” – și o persoană care avea etnie, vârstă și semne trupești, s-a născut în lume și la sfârșit este pusă la moarte. Pentru Islam, Iisus Hristos este unul dintre profeții care au precedat pe Mahomed.
Din punct de vedere al științei istorice, Iisus Hristos este o figură religioasă care a apărut și a acționat în comunitatea evreiască în prima jumătate a secolului I d. Hr., cu activitățile discipolilor cărora le este asociat începutul creștinismului, aparent născut puțin mai devreme de 4 ani î. Hr. e. care a predicat în Galileea natală și în alte meleaguri din zona palestiniană și executat de autoritățile romane pe Golgota în jurul anului 30 d. Hr.