Adorabila tânără înfățișată în acest portret este Nelly O’Brien, una dintre primele frumuseți ale vremii sale. O vreme a fost amanta celui de-al treilea vicontont Bolingbroke, de la care în 1764 a avut un fiu.
La patru ani de la nașterea fiului ei, Nellie a murit și nimeni nu a fost în stare să stabilească nici boala din care a murit, nici vârsta. Nellie O’Brien a fost nu numai frumoasă, ci și destul de deșteaptă, iar Reynolds, care prefera în general societatea feminină față de bărbat, a considerat o onoare să aparțină cercului ei de prieteni.
În cartea de vizitatori a artistului, numele ei apare în mod regulat între 1760 și 1767, cu toate acestea, pe lângă portretul prezentat aici, avem un singur portret al ei, acum păstrat în galeria de artă din Glasgow.
Unii istorici de artă sugerează că Nelly a pozat pentru Reynolds pentru „picturile sale colorate” și, prin urmare, au apărut atât de des în studioul său, dar această versiune rămâne neprobată. „Portretul lui Nelly O’Brien” a fost prezentat publicului imediat după scriere, în 1763.
Horace Walpole l-a numit atunci „foarte frumos”, dar câțiva ani mai târziu, comparând Reynolds cu un alt pictor de portret, Allan Ramsey, l-a preferat pe acesta din urmă, spunând că „domnul Reynolds, spre deosebire de domnul Ramsey, reușește rar în portretele feminine”. Poate că observația lui Walpole nu este lipsită de dreptate, dar nu în legătură cu Portretul lui Nelly O’Brien.