La expoziția impresionistă din 1877, tabloul lui Caillebott „Pictori de fațadă” a fost lăsat nesupravegheat, întrucât a fost umbrit de alte două lucrări izbitoare ale artistei, arătate simultan cu ea: Podul Europei și strada Parisului pe vreme ploioasă. Au atras în primul rând atenția criticilor și a publicului.
Dar în tabloul „Pictorii fațadelor” Caillebotte arată toate trăsăturile caracteristice ale stilului său. Mâna lui poate fi recunoscută într-o perspectivă liniară care structurează imaginea. Artistul aranjează compoziția tabloului ca un cadru foto, care este subliniat de figura lucrătorului „decupat” în mijlocul șoldurilor, care prezintă prim-planul în raport cu fundalul.
Un trotuar lung traversează spațiul, ajungând chiar la capătul străzii care definește punctul de dispariție. Sentimentul de profunzime este cu adevărat surprinzător. Pentru a obține efectul dorit al perspectivei, Caillebot reduce dramatic atât înălțimea caselor, cât și lățimea trotuarului adiacente lor. El consolidează această iluzie de mare distanță, plasând aici și acolo mai multe figuri care se diminuează cu fiecare plan.
Această pânză conține deja câteva motive care se vor repeta în multe imagini ale străzilor pariziene: un bărbat cu o pălărie de vârf, o femeie singură, o cabină… Culorile moale și pământești reflectă dispoziția melancolică a zilei Parisului. Și doar în imaginea fațadei magazinului apar accente luminoase.