Panou în sala de mese a Palatului Stockle – Gustav Klimt

Panou în sala de mese a Palatului Stockle   Gustav Klimt

Între 1905 și 1909, Gustav Klimt, un celebru artist austriac și fondator al Art Nouveau, a lucrat la decorarea Palatului Stokle din Bruxelles. Conacul luxos a fost construit pentru bogatul industrial și filantrop Adolf Stokle de către arhitectul Josef Hofmann. Hoffman, un prieten al lui Klimt, care conduce cu el secesiunea de la Viena, l-a invitat pe artist să lucreze la proiectarea sălii de mese. Klimt și Hoffman au profesat aceleași păreri artistice, așa că au găsit cu ușurință un limbaj comun.

Conform planului lor, arhitectura și decorarea pereților ar fi trebuit să fie o singură operă de artă, astfel încât a fost necesară menținerea armoniei între arhitectura camerei și pictură. În plus, Stockle deținea o mare colecție de artă asiatică – expusă în interior, nu ar fi trebuit să fie disonantă cu decorul de perete, motiv pentru care Klimt a încercat să mențină un echilibru între propria viziune și atmosfera orientală. Lucrarea a fost facilitată de faptul că construcția și decorarea interioarelor a fost realizată simultan.

Cu câțiva ani mai devreme, Klimt, care aproape că nu a părăsit Viena, a plecat într-o călătorie în Italia. A vizitat Veneția, Florența și Ravenna, renumit pentru mozaicurile sale de aur. Acolo a stăpânit tehnica mozaicului, a cărei influență se poate observa în friza decorativă a Palatului Stockle. „Arborele vieții” – un panou din sala de mese a Palatului Stockle. Klimt nu a folosit în zadar o imagine mitologică atât de importantă. Arborele vieții exprimă simultan în sine atât imaginea structurii lumii, cât și originea individului. În plus, este posibil ca aceasta să fie întruchiparea unui copac biblic plantat de Dumnezeu însuși în paradis și care dă viață veșnică. Acest lucru este indicat de un fundal pictat cu spirale – un simbol antic al infinitului.

Arborele în sine constă dintr-un șerpuit, ca un drum, trunchi și ramuri punctate cu frunze triunghiulare și flori rotunde. Criticii sunt de acord că triunghiurile și cercurile sunt personificarea principiilor masculine și feminine, preluate de Klimt din operele extrem de populare ale lui Sigmund Freud la acea vreme. Imaginea conține și imagini cu fluturi, care în cultura occidentală sunt considerați un simbol al nemuririi, renașterii și învierii. Aceasta a fost ultima ordine monumentală majoră a maestrului, aparținând „perioadei de aur” a operei lui Klimt. El a primit acest nume, nu numai pentru că artistul a folosit cu generozitate aurul în lucrările din această perioadă, ci și pentru că la acea dată au fost create o serie de capodopere recunoscute. Pentru ei, artistul i-a atribuit și lucrările la decorarea Palatului Stockle.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5,00 out of 5)