Pictura prezintă o terasă tipică venețiană, căptușită cu plăci multicolore și înconjurată de balustrade din marmură în jurul perimetrului.
Pe malul opus al râului, potrivit unor cercetători – Leta, puteți vedea munți stâncoși cu multe peșteri, un sat la poalele unuia dintre munți și un castel în vârful său – un peisaj ușor ciudat și misterios, deasupra tuturor acestui cer cu nori delicate reflectate în oglinda suprafeței apei.
Există mai multe figuri pe terasă. În colțul terasei se află un tron de marmură, pe care stă Maica Domnului cu capul plecat și mâinile îndreptate în rugăciune.
O femeie aflată într-o coroană stă la stânga cu capul plecat, în dreapta mai aproape de privitor este o altă femeie, înaltă, tânără și zveltă, cu o mantie neagră pe umeri, asemănătoare cu cea pe care venețienii o poartă încă.
În spatele balustradelor de marmură se află doi bătrâni – cercetătorii cred că acestea sunt cel mai probabil apostolii Pavel și Petru. În mâinile lui Pavel, sabia, expresia de pe fața lui este aspră și contrastează cu privirea afectuoasă a celui de-al doilea apostol, cu emoție urmărind grupul situat în centrul terasei.
Aici, într-o vază de lut, crește un copac scăzut în jurul căruia se joacă patru copii. Doi sfinți le sunt trimiși de la celălalt capăt al terasei – Iov, cu mâinile împăturite cu rugăciune, și unul tânăr, izbind cu frumusețea sa cu adevărat divină Sebastian…
Multă vreme această alegorie a rămas nesoluționată. Recent, însă, cercetătorii au reușit să-și stabilească sursa literară. Cel mai probabil, a fost o poezie a autorului francez Guillaume Degilville, populară în secolul al XIV-lea, „Rătăcirea sufletului”, în care arborele mistic îl simboliza pe Hristos, iar bebelușii care se jucau dedesubt erau sufletele purgatoriei…
Bellini a finalizat complotul poemului, înfățișându-i pe sfinții patroni ai sufletelor nevinovate ale lui Iov și Sebastian, Apostolilor, Maicii Domnului, precum și o femeie, personificând probabil Justiția, care, după ce i-a dat Apostolului Pavel o sabie pedepsitoare, își înclină cu umilință capul încununat de Maica Domnului…
Cu toate acestea, există încă o mulțime de inexplicabile. O figură dintr-un turban estic, un bărbat în roba roșie strălucitoare, un centaur – toate aceste creaturi ciudate par a fi o figură a imaginației lui Bellini.
Iar cheia tabloului său nu este atât în ceea ce este descris exact pe pânză, ci în atmosfera foarte misterioasă a acestei opere, ale cărei personaje par a fi conectate și, în același timp, fiecare există pe cont propriu. Nu este fără motiv că mulți cercetători numesc „Sfânta alegorie” o imagine de vis…
În ciuda complotului nesoluționat, imaginea a căpătat faimă datorită calităților sale pitorești și atmosferei transferate cu măiestrie a orașului pe apă.
(1 votes, average: 5,00 out of 5)