Pictura „Interior Interior” a fost pictată în 1887 la Paris. Aceasta este una dintre lucrările în care Van Gogh a încercat să pună în practică idei inovatoare ale picturii impresioniste. Comunicând cu maeștri precum Bernard, Signac și Pissarro, artistul este pasionat de teoria descompunerii culorilor în componente pure. Întruparea extremă a acestei teorii a fost tehnica punctillismului.
Întreaga suprafață picturală a imaginii este așezată ca cărămizi, cele mai mici particule de vopsele pure. Van Gogh prezintă o scrupulozitate, rară pentru personajul său, găsind tot mai multe nuanțe de natură și aplicând cu atenție mici puncte pe pânză.
O manieră deosebit de clar pointillistică s-a manifestat în imaginea pereților restaurantului. Cerealele mici din flori pure creează o licărire de visiniu-liliac, care pare să privească suprafața materialității. Pe podeaua restaurantului, culorile gri sunt transmise amestecând puncte albastre cu galben. Datorită căldurii nuanțelor, Van Gogh a transmis perfect culoarea însorită care cădea de la ferestre.
Trebuie menționat că pointillismul nu a luat rădăcină cu Van Gogh. Temperamentul și viziunea sa generală asupra lumii nu i-au permis să se relaționeze pentru a lucra cu atâta minuțiozitate și acuratețe. Cu toate acestea, această tehnică a dat un anumit impuls dezvoltării ulterioare a manierei originale, care s-a bazat pe o combinație de lovituri contrastante de diferite forme.