Conform legilor războiului, fiecare oraș cucerit de inamic trebuie să se supună câștigătorului. După ce a intrat la Moscova, Napoleon a numit imediat dintre apropiații săi cei care trebuiau să mențină ordinea în acest oraș nou cucerit.
Dar ordinul nu a venit. Curând după ce armata franceză a ajuns la Moscova, au început focuri în oraș. A doua zi, a izbucnit o tragedie teribilă. Un uragan care a început dimineața a extins focul în tot orașul; partea stângă a Moscovei s-a transformat într-un iad înfiorător, depozitele din Piața Roșie au luat foc, foarte curând străzile din jurul Kremlinului au strălucit și ele cu foc. Case, magazine, depozite și chiar cartiere întregi ardeau. Necazurile cauzate de teribilul incendiu au fost înmulțite de numeroase jafuri și jafuri de către soldații armatei napoleoniene.
Incendiul de la Moscova s-a transformat într-un adevărat dezastru pentru francezi. Napoleon a ordonat formarea instanțelor militare și executarea unor incendiari capturați fără condescendență. Iar vânătoarea pentru ei a început. A fost suficient doar să fii aproape de casa care arde pentru a fi prins în incendiu. Oamenii au fost confiscate pe străzi, trimiși în instanțele militare și împușcați…
De ce a ars Moscova?
Francezii au atribuit focul de la Moscova trădării generalului Rastopchin, care i-a trimis pe sabotători-incendiari în oraș, rușii – fanatismului francez.
„În esență”, a scris Leo Tolstoi în romanul „Război și pace”, „cauzele incendiului de la Moscova, în sensul că acest incendiu ar trebui atribuit uneia sau mai multor persoane, nu existau astfel de motive și nu ar putea fi… Moscova ar trebui să aibă ardeți din cauza faptului că locuitorii au părăsit-o și este la fel de inevitabil ca ar trebui să se aprindă o grămadă de bărbierit pe care vor curge scântei de foc timp de câteva zile. Un oraș de lemn în care sunt aproape în fiecare zi cu rezidenți care dețin case și poliție incendiile nu pot decât să ardă atunci când nu există locuitori în el în timp ce trupele trăiesc, fumează țevi, pun focuri în Piața Senatului de pe scaunele Senatului și se gătesc singure de două ori pe zi.
Moscova a luat foc din țevi, din bucătării, din focuri, din înclinația soldaților inamici, a rezidenților – nu a proprietarilor caselor. Dacă ar exista incendii, atunci incendiile nu pot fi luate dintr-un motiv, deoarece fără incendii ar fi același. „