Franz Klein, un celebru artist american, poate fi numit unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai expresionismului abstract. O mare influență asupra activității lui Klein a fost făcută de caligrafia orientală și ilustrații tipărite. De la prima, s-a luat limitarea paletei de culori la trei culori – alb, negru și gri – din cea de-a doua, modulări texturate accentuând senzația de spațiu.
Așadar, în lucrarea sa, „Formele albe” este un spațiu alb pe care au apărut lovituri negre largi din „de nicăieri”, creând aspectul de ascensiune în spațiul liber. Kline a încercat să atragă atenția privitorului nu numai asupra loviturilor negre, ci și asupra modului în care fundalul alb se schimbă sub influența lor. În partea inferioară a imaginii, se păstrează o suprafață albă pur virgină, care pare să atragă privitorul în adâncimea pânzei.
Kline și-a căutat imaginile în structuri dărăpănate sau neterminate – grinzi feroviare, poduri, schele, care transmit expresivitatea imaginii „ruptoare” cu lovituri neașteptate decisive ale periei și raportul de contrast dintre alb-negru dens.
Lucrările lui Klein nu au fost înțelese de critici, lucrările sale chiar li s-a refuzat orice sentiment, armonie și ritm. Cu toate acestea, desigur, plinătatea interioară specială și tensiunea picturii abstracte a lui Klein și-au găsit admiratorul, expresia „țipătoare” vie a compozițiilor volatile contrastante nu a lăsat indiferenți adevărați fani ai picturii moderne.
În lucrările ulterioare, Kline îmbogățește paleta, începând să folosească pe deplin culori strălucitoare, dar acest lucru nu face ca pânzele lui Klein să fie mai puțin expresive sau mai puțin vibrante. Utilizarea mai multor culori i-a permis lui Klein să reproducă unele gradații tonale care apar cu o presiune puternică a periei și provoacă privitorului iluzia tridimensionalității. Kline încearcă să contrasteze lumea plină de tablouri standard, unicitatea picturilor, care cu cea mai mare forță exprimă mișcarea unei mâini vii umane.