„Castane și clădiri din Jas de Buffan” au fost scrise în jurul anului 1885. Trama pânzei reflectă imaginile caracteristice picturii lui Paul Cezanne. Interesant și neobișnuit în imagine este raportul dintre lumină și umbră. Într-o măsură mai mare, imaginea este într-o perspectivă întunecată. Peisajul atrage în fața noastră densuri de castane. În acest caz, apare o soluție complexă de umbră de lumină, în care predomină efectul de întunecare.
Poziția principală din imagine este luată de castane. Construcțiile sunt atrase în lumen și în același timp apar implicit prin siluetele întunecate ale copacilor. Trunchiurile de castane sunt scrise cu negru. În prim-planul imaginii sunt trei castani mari, prin coroana luxuriantă, densă, din care apar fragmente din cerul albastru.
Peisajul prezintă o zi însorită, senină. Acest lucru poate fi apreciat de azurul strălucitor al suprafeței cerești, verdeața caldă, luminos luminată a gazonului. Ziua se joacă cu culorile, radiază căldură, un flux liniștit de timp liniștit, cursul vieții în sine.
Artistul creează un peisaj folosind multe nuanțe. Schema de culori a panzei și alinierea contrastelor face ca peisajul să arate ca o schiță de acuarelă. Mancarurile colorate și tranzițiile de culori conferă dinamicii pânzei împreună cu accentul special al loviturii.
Imaginea este caracterizată prin răsturnarea culorii, armonia unui model liniar. Peisajul folosește elemente grafice, inclusiv stropirea volumului datorită saturației pânzei cu raporturi dure de lumină și umbră. O mulțime de imagini peisagistice ale lui Cezanne depind de contrastele în combinație cu lumina moale și nuanțe de nuanțare. Peisajul „Castane și clădiri din Jas de Buffan” este distinctiv și vizibil în primul rând, deoarece dealurile și priveliștile din apropiere sunt centrale pentru artist.
Dimpotrivă, ochii pictorului sunt nituiți de frunzișul bogat și umbrit de castane. Artista este atrasă de partea întunecată a naturii doamnei de Buffan, frumusețea ei fantomatică ascunsă. În această lucrare, lumina dă loc umbrei. Principalul lucru este să arătați luminozitatea părților întunecate, mai degrabă decât cele iluminate ale peisajului. Câmpurile Cezanne pot fi considerate un adevărat artist și poet al peisajului francez. În lucrările sale, aerul este dizolvat în fiecare fațetă a pânzei, energia verii, culorile sunt închise. Totul vorbește în acest peisaj, chiar și tăcerea și ușoarea zgâlțâie a frunzelor plantațiilor frumoase de castan. Cezanne a poetizat natura franceză a Provence, remarcând în lucrările sale toată frumusețea peisajelor și priveliștile pitorești ale Franței.