Paul Cezanne a creat un număr mare de peisaje post-impresioniste din Provence. În primul rând, este vorba de lucrări precum „Case în Provence lângă Estacus”, „Casa în Provența”, „Muntele Sfânta Victoria” și multe altele. Motivele preferate ale imaginii sunt munții și natura din Provence, pietre, dealuri, câmpuri, case. Aceste imagini sunt componentele majorității picturilor post-impresioniste. Ca o lucrare similară poate fi considerată peisajul, scris între 1879 și 1882, „Casa din Provence, lângă Estacus”. Până în prezent, imaginea se află în Galeria Națională din Washington.
Imaginea peisajului „Case în Provence lângă Estac” este realizată într-o schemă de culori. Culoarea rece albastru-verde oferă pânzei o senzație de răcoare de seară. Peisajul este plin de culori albastre și nuanțe complexe de albastru. Casele sunt înfățișate strâns, aproape una de cealaltă. Clădirile seamănă cu figuri geometrice de proporții cubice stricte, cu o soluție de contrast ascuțită, combinată cu pereți galben-lămâi și nuanțe albăstrui de umbre.
Peisajul lui Cezanne seamănă cu o miniatură sau studiu pastel complex. Imaginea s-a dovedit a fi moale, înăbușită, fără întunecări puternice și tranziții de culoare, linii de contur ascuțite și contururi mai grele.
Imaginea pânzei este decorativă. Se caracterizează prin natura grafică, simplitatea formelor, generalizarea siluetei, netezimea limitelor subiectului.
Rândul pictural al pânzei este similar cu colorarea bizară a unor pietre de pește. Lucrarea se caracterizează printr-un joc de lumină și umbră, imaginea pare să pâlpâie, umplând spațiul cu o strălucire strălucitoare de lumină solară. Peisajul s-a dovedit a fi fragmentat și parțial fragmentat, parcă format din multe elemente colorate. Imaginea constă exact din fețe subțiri de sticlă de culori gri gri-albastru și albastru-verde.
Peisajul „Case din Provence, lângă Estac”, este fragil, transparent și lipsit de greutate. Formele generalizate se diverg în multicolor, absorbind particule solare, construind și unind pânza într-o singură compoziție întreagă. Opera este abstractă, strălucitoare, dar în același timp subtilă, senzuală, plină de lejeritate și aer. Artista a reușit să transmită atmosfera și starea specială a acestui frumos loc în apropiere de Estak. Imaginea seamănă cu o combinație de particule translucide, multicolore, care strălucesc în soare, transformând lumea într-un spațiu de vene tremurând și o cascadă de accidente vasculare cerebrale multicolore. Peisajul se caracterizează prin fluturarea lină și tranziția culorilor, un flux de timp liniștit pe fundalul unei iluminări blânde a crepusculului.