Imaginea „berze” am văzut-o pentru prima dată. M-a impresionat cu adevărat. Prima impresie, primul gând care mi-a venit în minte că totul pe ea era îndreptat în sus. Berzele descrise în imagine, una după cealaltă, se ridică spre cer. Unii deja se plimbă pe cerul de deasupra, alții decolează, decolează de pe pământ. Zecii sunt personajele principale ale acestei imagini. Sunt descrise pe fundalul câmpului. La orizont vedem o pădure densă. Trestiile prezentate de artist în prim-plan dau impresia că imaginea are loc undeva într-o zonă mlăștinoasă, lângă un rezervor.
Cred că autorul a arătat una din zilele de toamnă. În ciuda faptului că vara s-a terminat, soarele încă strălucește și mângâie cu razele sale calde. Spikelets pe câmp, câțiva copaci din pădure sunt arătați în galben. Artistul a pictat cerul cu vopsele tandre albastre.
Nori de culoare gri-alb sunt rare. Acestea sunt înfățișate la fel de mare ca zborul berzelor. Ei se conectează literalmente, unesc tema pământului și cerului în această imagine, pentru că artistul a arătat că s-au întins de pe pământ până la cerul azur. Vedem că aripile păsărilor au o tentă gălbuie, uneori chiar verzuie, ca și cum iarba este reflectată în ele, ca într-o oglindă. Dar dungi negre de pe marginile aripilor lor arată pur și simplu uimitor și le disting efectiv de cer.
Schema de culori calde, caracteristică acestei lucrări, sugerează că toamna tulbure nu a preluat încă. În timp ce domnesc vreme caldă, de vară, însorită. Berzele din lucrările multor oameni creativi sunt asociate cu faptul că își vor părăsi vatra natală, casa părintească. Inima începe să bată mai des, devine tristă.
Dar păsările nu zboară pentru totdeauna, cu siguranță se vor întoarce și va exista o nouă viață, o nouă primăvară, plină de noi evenimente vesele. Nu va fi urmă de tristețe. Cred că autorul, folosind mijloace artistice, a dorit să ne arate că trebuie să ne întoarcem cu siguranță la părinții noștri, care ne așteaptă mereu.