Alegoria păcii, a artei și a abundenței – Hans von Aachen

Alegoria păcii, a artei și a abundenței   Hans von Aachen

Pictura artistului german Hans von Aachen „Alegoria păcii, a artei și a abundenței” este un exemplu viu al artei manieriste complexe, și uneori contradictorii. Pictorii din acea vreme erau interesați de idei și teme de natură mitologică, religioasă și alegorică.

De vreme ce ideile scolastice și un mod de gândire intră în contact cu fanteziile naive și începe pătrunderea reciprocă a acestora, dând naștere unui mijloc special de reprezentare atunci când un concept abstract este transmis folosind un personaj real. Cel mai adesea, acestea sunt imagini alegorice despre pace și război, dragoste și ură, dreptate și contenție, faimă și rușine sunt înfățișate ca ființe umane.

Pânza „Alegoria păcii, a artei și a abundenței”, cu numele și aspectul său, proclamă principiile de bază ale manierismului. În primul rând, aceasta este o alegorie – cât de importante ar arăta categoriile filozofice și morale importante dacă ar fi dobândit o formă umană, cum s-ar comporta. Hans von Aachen prezintă aceste trei idei sub forma a trei figuri feminine.

Pe pat, ușor acoperit cu o foaie subțire de alb de zăpadă, recrutează o femeie cu părul roșu gol, personificând Lumea. Părul ei este strâns, iar singurul decor este un pandantiv neobișnuit de aur care acoperă plexul solar. Nu se ține atât datorită lanțului subțire care coboară pe pandantivul de la gâtul femeii, ci datorită a două panglici largi de aur care înconjoară figura feminină centrală sub sân. În mâna ridicată se află o ramură de măslin – un simbol grecesc străvechi al păcii, o postură relaxată și pașnică, cu picioarele în care a călcat sulițe, săgeți, scuturi, armuri de fier și tobe de luptă, iar privitorul înțelege că Lumea a domnit mult timp.

În prim plan este o altă femeie – în genunchi și pe jumătate dezbrăcată – care are spatele întors spre privitor. Partea inferioară a corpului este înfășurată într-o țesătură aurie, iar un ac de păr complicat împodobește o coafură cu multe împletituri. Într-o mână întinsă către o femeie goală, o însoțitoare cu părul întunecat ține un bol plin cu vin roșu deschis. Aceasta este o descriere metaforică a cornucopiei, ajutând privitorul să perceapă imaginea ca o personificare a Cornucopiei.

În spatele lumii, în umbra parțială a camerei, se află o altă femeie cu părul închis la culoare – complet îmbrăcată și mai puțin frumoasă. Imaginația lui Hans von Aachen este cea a Artei – în haine de un verde-albăstrui închis, o mantie roșie-sânge și cu o sferă în mâini, care ține Lumea de umăr. Arta se ascunde în spatele unei femei goale, ca și cum s-ar apăra cu ea. Într-o anumită măsură, pictorul transmite ideea că Arta este posibilă numai atunci când domnește lumea.

Simbolismul general al pânzei este conceput pentru a glorifica politica de pace a conducătorului german, ceea ce a dus la prosperitatea artei. Compoziția imaginii este foarte instabilă și se mișcă în diagonală. Cifrele femeilor sunt alungite și aristocratice. Elemente de erotism, culoare rece și iluminare neliniștită – principalele caracteristici ale manierismului german

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5,00 out of 5)