Pimenov este impresionist și, la fel ca toți colegii săi, pune avânt în prim plan. Un moment strălucitor, care conține întreaga lume și multe semnificații. La fel ca majoritatea impresioniștilor, tablourile sale sunt foarte vesele, foarte strălucitoare, prind în eternitatea lor înghețată la câteva secunde din viața oamenilor obișnuiți și le arată celorlalți.
„Actrița” este un excelent reprezentant al acestui gen. Pe el este o mizerie, iradiantă în dressingul actriței înainte de spectacol. O ceașcă cu ceai sau cafea, un pahar înalt de sub vin băut după premiera de ieri. Mănuși albe. Sticlă de parfum.
Costumul de scenă aruncat casual pe spătarul scaunului este un aspect auriu, luminos și atrăgător. Desigur, există și o oglindă, fără de care este imposibil de alcătuit corect, aici se găsesc și borcane de machiaj – pândite, împrăștiate pe masă în dezordine. De la însăși actrița din imagine, mâinile și o parte din bărbie, dar puteți vedea deja de la ea cât de expresivă este imaginea ei. Se apleacă spre oglindă, se uită meticulos la ea însăși – trebuie să se adauge ceva? Din toate acestea – din obiecte, din mișcarea unei femei ale cărei fețe nici măcar nu le vedem – se simte o emoție teatrală, care aleargă în spatele perdelelor, pregătirilor finale.
În curând să urce pe scenă – vor da un al treilea clopot, perdeaua se va strecura și din nou va fi timpul să devii altcineva, nu tu însuți. Spectatorii vor aplauda, florile vor zbura pe scenă.
Observațiile vor fi uitate și amintite imediat, iar împotriva voinței, atunci când privește imaginea, privitorul începe să se întrebe – ce se înscrie astăzi în acest teatru? Cu cine joacă astăzi o femeie cu mâini pline de grație și al căror costum atârnă de spătarul unui scaun? O vor aplauda? Publicul se va ridica într-o singură grabă pentru a o răsplăti pentru joc? Cum a ajuns la asta și și-a dorit mereu să devină actriță? Așa cum intenționează – într-o singură clipă – întreaga lume.